Intensificarea controalelor în materia fondurilor europene



Numărul persoanelor ce aplică pentru obținerea fondurilor europene nerambursabile este într-o vizibilă creștere, iar domeniile finanțate sunt dintre cele mai diverse: agricultură, turism, transporturi etc.


Totuși, în ultima vreme am observat în practica noastră o creștere semnificativă a controalelor autorităților competente. Unul dintre obiectivele acestora este acela de a verifica și sancționa eventualele nereguli săvârșite în legătură cu finanțarea obținută.


Este de notat că termenul de „neregulă” prezintă o definiție legală extrem de largă, ce acoperă o multitudine de ipoteze:


neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;” (art. 2 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora)


Ce se întâmplă când echipa de control depistează o asemenea neregulă?

Este important de știut că pe parcursul activităţilor de constatare, persoana supusă verificării are dreptul să îşi exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de control.


În ipoteza în care în urma verificărilor suspiciunea de abatere nu se confirmă sau se confirmă fără impact financiar, autoritatea va emite un raport de control/o notă de închidere a suspiciunii de neregulă.


În cazul opus, acela al constatării săvârșirii unor nereguli, echipa de control va întocmi într-o primă fază un proiect de proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, ce va fi comunicat celui verificat. Beneficiarul fondurilor are dreptul de a-și prezenta punctul de vedere față de proiect în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare. Se observă, astfel, similitudinea dintre controlul desfășurat în materia fondurilor europene și inspecția fiscală, care, așa cum se știe, implică inițial emiterea unui proiect de raport de inspecție fiscală.


Ulterior, proiectul de proces-verbal este supus aprobării autorității competente. De cele mai multe ori, aprobarea reprezintă o simplă formalitate, în sensul că în majoritatea cazurilor proiectul ajunge „să se definitiveze” într-un proces-verbal. Aceasta nu înseamnă însă că exprimarea punctului de vedere în scris față de raport ar fi inutilă.


Contestarea și suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare

Ceea ce este esențial de reținut este că nu proiectul, ci procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare constituie titlu de creanță. Conform art. 21 alin. (19) și (20) din O.U.G. nr. 66/2011, acest proces-verbal constituie atât act administrativ, cât și titlu de creanță. Mai mult, potrivit art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, procesul-verbal constituie titlu executoriu, astfel încât poate fi pus imediat în executare silită, fără a mai fi necesară obținerea unei hotărâri judecătorești.


Faptul că este titlu executoriu nu înseamnă că nu poate fi contestat, dimpotrivă. Într-o primă fază este necesară urmarea procedurii prealabile administrative, în sensul formulării unei contestații într-un termen (de decădere!) de 30 zile calendaristice de la comunicarea procesului-verbal, contestație ce va fi soluționată de autoritatea emitentă a procesului-verbal.


Este de notat că simpla introducere a contestaţiei administrative nu suspendă executarea procesului-verbal, cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul plângerilor contravenționale.


Pentru a obține suspendarea acestui act administrativ, prevenind astfel o executare silită care ar putea genera chiar insolvența persoanei sancționate, este necesar a se formula cerere de suspendare în temeiul art. 14, respectiv art. 15 din Legea nr. 554/2004, după caz. Există și instanțe de judecată care suspendă executarea procesului-verbal în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă, în contextul formulării unor contestații la executare, această soluție fiind însă discutabilă din pricina regulii specialia generalibus derogant.


Pentru a obține suspendarea actului, art. 50 alin. (9) din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că este necesar a se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.


Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor nu sunt definitive, ele putând fi atacate și anulate la instanţele judecătorești de contencios administrativ competente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004.


În situația în care vă aflați într-un asemenea control, este recomandabil să apelați la un avocat, spre a vă putea apăra în mod corespunzător interesele în întreaga procedură.


Pentru mai multe informații ne puteți scrie la adresa de e-mail fabian.cretu@fcretu-law.com sau contacta telefonic la +40 740 363 815.

288 afișări0 comentarii