În ultimele zile a fost răspândită în spațiul public o recentă hotărâre judecătorească prin care o instanță română a validat, în premieră, poprirea împotriva Libra Internet Bank (terț poprit), în contextul unor executări silite având drept debitori diferiți clienți ai Revolut.
Înainte de a prezenta și comenta considerentele care au stat la baza acestei hotărâri, se cuvin a fi făcute anumite precizări, întrucât în spațiul public au circulat anumite afirmații eronate în sensul că, bunăoară, Revolut nu ar fi actualmente o instituție bancară.
Istoricul autorizării Revolut
Inițial, Revolut dispunea doar de un statut de instituție emitentă de monedă electronică și de prestator de servicii de plată sub supravegherea autorității britanice de reglementare, i.e. FCA (Financial Conduct Authority).
Ulterior, la propunerea Băncii Lituaniei, Banca Centrală Europeană a acordat în anul 2018 o autorizaţie de instituţie de credit (tip bancă specializată) firmei Revolut Technologies UAB, ceea ce înseamnă că instituţia respectivă a dobândit dreptul de a constitui depozite şi de a oferi credite. Tot în 2018, Banca Centrală a Lituaniei a emis o autorizaţie de instituţie de monedă electronică pentru o altă firmă din grupul Revolut, și anume Revolut Payments UAB.
Notificarea BNR
Nefiind necesară obținerea unei autorizații distincte din partea BNR pentru ca Revolut să-și desfășoare activitatea în România, Banca Centrală a Lituaniei, în calitate sa de autoritate de supraveghere competentă, a notificat BNR, în data de 4 martie 2020, în legătură cu prestarea de servicii în mod direct pe teritoriul României de către Revolut Bank.
Parteneriatul dintre Libra Bank și Revolut
Tot în cursul anului 2020, Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holding, a semnat un parteneriat cu Revolut, prin care a pus la dispoziţie IBAN-uri în lei utilizatorilor Revolut.
În ceea ce privește conținutul acestui parteneriat, prezintă relevanță declarațiile publice ale directorului general al Libra Internet Bank, dl. Emil Bituleanu, care a afirmat că posesorii de IBAN-uri nu devin clienţi Libra Internet Bank, aceștia fiind și rămânând clienţii Revolut.
Altfel spus, doar Revolut devine clientul Libra Internet Bank, iar nu și utilizatorii Revolut, care sunt și rămân exclusiv clienți ai Revolut.
Recenta hotărâre judecătorească de validare a popririi
Potrivit celor difuzate în spațiul public, Judecătoria Buftea ar fi admis relativ recent cererea de validare a popririi formulată de o instituție bancară, având drept terț poprit pe Libra Internet Bank, debitorul fiind executat silit în temeiul unui contract de credit.
Care au fost circumstanțele speței? Inițial, a fost comunicată către Libra Internet Bank o adresă de înștiințare a popririi unui anumit cont deținut de debitorul executat silit, din care acesta din urmă făcuse anterior o plată în favoarea creditorului bancar, acesta fiind și motivul depistării contului bancar. Prin răspunsul formulat, Libra Internet Bank a învederat că refuză înființarea popririi, întrucât debitorul executat silit nu era clientul Libra Internet Bank, singurul său client fiind Revolut Payments UAB.
Refuzul a fost urmat de formularea cererii de validare a popririi. În întâmpinare, Libra Internet Bank și-a menținut argumentația. A invocat excepția calității procesuale pasive, arătând că nu are niciun fel de raport obligațional cu debitorul urmărit silit. Titularul contului deschis la Libra Internet Bank este Revolut, astfel încât nu va datora niciun fel de sumă în viitor către utilizatorii Revolut. Mai mult, se arată că Libra Internet Bank nu are nici măcar acces la datele de identificare ale clienților Revolut, fiind în imposibilitatea de a-i identifica.
Instanța nu a ținut însă cont de aceste apărări, motivând în esență că beneficiarul real al contului este debitorul, chiar dacă este deschis pe numele Revolut. Un atare mecanism se aseamănă, în opinia Judecătoriei Buftea, unui mandat fără reprezentare dat de către debitor către Revolut pentru a-i deschide un cont la o unitate bancară, în speță la Libra Internet Bank. Din acest motiv s-ar justifica admiterea cererii de validare, ceea ce s-a și întâmplat.
Soluția este inedită, deoarece până în acest moment, din cunoștințele noastre, nu au existat alte spețe similare în care să se fi dispus validarea popririi.
Dimpotrivă, Judecătoria Sectorul 1 București a decis contrariul în iulie 2021, în sensul că o atare cerere de validare este neîntemeiată, întrucât între Libra Internet Bank și utilizatorii Revolut nu există raporturi obligaționale, Revolut fiind singurul contractant al Libra Internet Bank.
Chestiunea de a ști dacă între utilizatorii Revolut și Libra Internet Bank se nasc raporturi obligaționale este esențială pentru soluțiile ce vor fi adoptate în privința cererilor de validare a popririlor, care nu vor conteni să se succeadă în următoarea perioadă. Este știut că, printre condițiile validării popririlor, se regăsește și aceea a existenței unor obligații ale terțului poprit față de debitorul executat silit. În absența acestor obligații, validarea nu poate fi dispusă, terțul neputând fi ținut să plătească direct creditorului celui executat silit.
Raționamentul Judecătoriei Buftea este inedit, dar în același timp și contestabil. În orice caz, această soluție va oferi, credem, un imbold executorilor judecătorești și creditorilor în a declanșa validări de popriri în următoarea perioadă vizând sumele de bani existente în conturile debitorilor-utilizatori ai Revolut.
Pentru mai multe informații ne puteți scrie la adresa de e-mail: fabian.cretu@fcretu-law.com.
Comments